joi, 11 septembrie 2014

Arta Indiana

Arta Indiana

Inconjurata pe 3 parti de Oceanul Indian si in Nord de masivul Himalaya din care izvorasc cele 3 mari fluvii ale subcontinentului Indus, Gange si Brahmaputra, India a avut cea mai etinsa si variata cultura a Antichitatii.
Arta Indiei este in mare parte compusa din obiecte de artizanat (bijuterii, obiecte din metal, lemn, fildes, tesaturi fine, ...)


Civilizatia proto-indiana, de pe valea Indusului, prezinta similitudini in arta cu arta mesopotmiana, insa din punct de vedere stilistic difera destul de mult, mai ales incepand cu dinastia regilor Maurya (sec IV I.Hr).
Moment care marcheaza si aparitia monumentelor reprezentativa in arhitectura si arta plastica indiana.
Multe din monumentele Indiei Antice au fost distruse de intemperiile climatice dar si de inconstienta invadatorilor. Descoperiri arheologice afirma ca arta indiana dateaza inca din preistorie.
Cultura vedica indiana nu prevedea existenta templelor in arhitectura deoarece procesiunile religioase se tineau in aer liber. O puternica influenta in arta si arhitectua indiana a avut-o aparitia Buddhismului.
In sec III I.Hr. isi fac aparitia, in arhitectura indiana, si constructiile de piatra.
Iar sub influena arhitecturii persane, indienii vor construi palate regale colosale.
Caracteristice in arhitectura de sfarsit a mileniului I I.Hr sunt stupa si templul sapat in stanca.
Initial stupa era o movila funerara transformata ulterior de buddhisti intr-o capela de caramida unde erau pastrate relicvele sfintilor.
Stupa avea diverse forme si anume prisma, piramida, cu 4 sau mai multe laturi, deasupra ridicandu-se o cupola semisferica de forma lotusului.
Intregul edificiu era inconjurat de stalpi de piatra legati in partea superioara, avea porti monumentale deschise in directia punctelor cardinale, ex. Este stupa de la Sanci, inalta de 13 metri si cu diametrul de 32 de metri.


STUPA


In jurul anului 2500 I.Hr, civilizatia indusa era grupata si se dezvolta in jurul a 2 mari centre comerciale: Harappa si Mohenjo-Daro, considerate a fi proiectate dupa principii riguroase de urbanism, strazi drepte pavate cu lespezi de piatra, canale de scurgere si fantani.
Cladirile publice si casele de locuit respectau anumite principii cum ar fi zidurile de caramida arsa, canalizare, fiind indreptate inspre punctele cardinale in baza unor criterii astrologice.
Orasele erau fortificate intr-un sistem unitar de aparare format din parapeti de 15 metri inaltime facuti din lut batatorit si placati cu caramizi arse.
Zidurile erau prevazute si cu turnuri de aparare iar in incinta lor era amenajat un mare bazin ritualic. Mestesugarii si negustorii exportau produse artizanale dintre care cele mai cautate erau bijuteriile, vasele de ceramica, uneltele armele si tesaturile de matase.
In jurul anului 1900 I.Hr, civilizatia de pa valea Indusului, a trecut printr-o perioada de decadere cauzata se pare de invazia arienilor,
Arhitectura Indiana este reprezentata in mare parte de cele cca. 1200 de temple construite in grotele stancilo, avand la intrare arcul portalului sub forma de potcoava sau lotus. Interiorul templului este separat de capele laterale dispuse in forma de cruce prin 2 randuri de coloane. Un exemplu este grota Karla cu 30 de coloane si o cupola de 20 de metri inaltime sau ansamblul arhitecural de la Ellora care cuprinde 34 de temple si manastiri pe o distanta de 2 km, unele cu mai multe etaje si coloane sculptate.


Templul kailasa

Incepand cu sec V d.H.r templele se construiesc in aer liber din material rezistent, exxemple sunt templele din Tanyore si Lingaraya (sec X – XI d.Hr.). Ulterior se vor construi orase intregi din temple si avem aici exemplul Giruar si Junagadh (sec VI – VII d.H.)
Dupa invazia musulmana care a avut loc in sec XII d.Hr., arhitectura indiana s-a imbogatit din toate punctele de vedere, astfel la palatele grandioase,morminte si moschei apar arcul sub forme de trefla sau bulb si placarea cu faianta si mozaicuri colorate.
Putem lua ca eemple palatul imperial Man Mundir (sec. XV) si celebrul Taj-Mahal in sec XVII.


Taj-Mahal

Temple Buddhiste din afara spatiului geografic al Indiei sunt templul Borobudur pe insula Java construit in sec. VIII considerat cel mai frumos monument al Asiei sau templul de origine cambodgiana din Angkor.
Caracteristic pentru arta indiana este sculpturalitatea care inlocuieste de multe ori sculptura in sine, exemplul este templul de la Borobudur cu latura de 120 de metri si cu turnul format din 7 etaje, ornat cu 436 de statui ale lui Buddha reprezentand scene din viata lui sculptate in basorelief pe zidurile etajelor.

Templul Borobudur


Basoreliefurile de pe templul Borubudur


Sculptura indiana reda o conceptie estetica asupra corpului uman „de o simplitate pura” realizand „un echilibru armonios” intre gesturi si miscare, care exprima mintala a doctrinei Buddhiste cum spunea Mircea Eliade in una din cartile lui.
Este in general reprezentata de basoreliefuri, materialele folosite fiind alese in functie de divinitatea sau casta careia ii apartinea sculptorul. Tehnica sculpturala avea criterii precise de reprezentare a divinitatii – spre exemplu Brahma, creatorul- in mod obligatoriu trebuia sa aiba 4 fete simbolizand decel 4 puncte cardinale.
Buddha avea ca simbol roata cu 8 spite evocand cele 8 petale ale lotusului si regenerarea ca lege a destinului omenesc. Caracterul popular al Buddhidmului a facut accesibila iconografia ca reprezentare figurativa a barbatului si femeii alaturi de Buddha. Pictura nu s-a pastrat in timp cu exceptia unor fresce din sec V – VI d.Hr. .



Distrugerea templelor dupa invazia hunilor, apoi cupatia musulmana a determinat pictorii indieni sa opteze pentru miniatura.
Reprezentate mai ales de Scoala de Pictura din Rajputana.
Miniatura permitea realizarea detaliilor fine precum episoade mitologice ca cele din Mahabharata sau Ramayana.
Arta indiana are cateva caracteristici care o fac unica printre toate artele:
-         considerata ca fiind daruita de divinitate nu era un scop in sine ci un mijloc de recunoastere al adevarului
-         estetica artei indiene urmarea realizarea recrearii Universului si stabilirea contactului intre individ si Univers.
-         Era un model de ascensiune spirituala.
-         Ca si filosofia arta indiana nu mizeaza pe cunoasterea naturii ci pe importanta sa in viata individului.
-         Nu cauta asemanarea cu lumea fizica, prim simbolism realizand adevarul spiritual.
-         Arta indiana nu exprima personalitatea artistului deoarece acesta este integrat traditiei si canoanelor tehnice ale profesiunii lui practicand o arta figurativa, lipsita prin simbolismul ei de realism.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu