duminică, 24 august 2014

Antichitatea – Partea a 6-a - Arta Chinezeasca

Antichitatea – Partea a 6-a - Arta Chinezeasca

Arta chinezeasca si-a pastrat valorile caracteristice aproape patru mii de ani fara influente externe notabile.
Domeniile in care s-a manifestat cel mai spectaculos au fost sculptura, ceramica, piese de mobilier, vase, ustensile de toaleta si de scris, casete, piese de sah, bijuterii, obiecte de cult dar si pictura si impresionanta arhitectura. Executau obiecte in toate materialele de la piatra bruta la pietre pretioase si semipretioase, un loc de cinste avandu-l fildesul, lacul, nefritul si portelanul.

 




Primele vase de portelan au fost realizate in timpul Dinastiei Wei (sec. 5 – 6 d.Hr) iar perfectionarea lor s-a produs pe timpul domniei Dinastiei Tang (sec 7 – 9 d.Hr) cand incep sa foloseasca minerale de cuartz si glazuri colorate.



In sculptura totul se leaga de cultul lui Buddha, statuile, cu adevarat impresionante, ajungeau si pana la inaltimi de cativa zeci de metri. Era foarte importanta redarea meticuloasa a chipurilor si asemanarea cu modelul.



Cultul regelui si cultul stramosilor erau la loc de cinste in cultura Chinei Antice, lucru lesne de observat din dimensiunea palatelor pe care le construiau.
Din nefericire singurele care s-au pastrat pana in zilele noastre sunt cele din Orasul Interzis din Beijing.
De asemenea cinsteau memoria celor plecati dintre ei prin construirea unor morminte cu adevarat marete.
Unul dintre cele mai cunoscute morminte ale Chinei Antice care s-a descoperit este mormantul imparatului Quinshihuang din Dinastia Quin, care se numara printre cele mai grandioase.
Din punct de vedere arhitectural, mormamntul imparatului Quinshihuang este de tip hipogeu (constructie subterana alcatuita din mai multe camere cu destinatie funerara), avea 2 camere, una la suprafata si una sapata in interiorul muntelui Li in care corpul defuntului era incinjurat de obiecte funerare.
Imparatii erau ingropati impreuna cu o armata de statui din teracota, cai si care de lupta care se credea ca ii protejau in viata de apoi.
Ca o observatie interesanta, fiecare dintre soldatii care erau sculptati pentru inmormantarea unui imparat aveau trasaturi faciale, proportii ale corpului si pozitii diferite.

 


Putem spune ca domniei Dinastiei Quin i se atribuie constructia in linii mari a Marelui Zid Chinezesc, prin faptul ca a legat mai multe zidulete mici, razlete, deschizand astfel constructia Marelui Zid.
Un detaliu foarte important si de asemenea foarte cunoscut, dar pe care nu ne putem permite sa nu il amintim, este acela ca Marele Zid Chinezesc este singura structura construita de om care se poate vedea din spatiul cosmic insa numai cu ajutorul satelitilor de inalta rezolutie. Mai jos este o poza a unei parti a zidului lung de 7420 de km serpuind de-alungul nord-estului Beijingului.





Arhitectura era specifica, caracterizata de un stil distinct si original, cu cea mia lunga istorie si cu cea mai mare raspandire pe teritoriile Japoniei, Coreei de Nord si Vietnamului iar dupa sec al- XVII- lea si asupra arhitecturii din Europa.
Pagodele (templu asiatic in forma de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse si ale caror streasini sunt intoarse in sus) erau constructii tipice, originale si foarte raspandite.



O alta arta foarte raspandita in China Antica era grafica, socotita un simbol al legaturii dintre gandire si cuvant.
Pictura era una din artele preferate ale Chinei Antice, total diferita de cea europeana, pastrand trasaturi caracteristice din grafica, poezie si caligrafie.
Desi au fost descoperite o serie o serie de fresce in orasul Dun – huang, care se afla la granitele comune ale teritoriilor Gansu, Qinghai si Xinjiang , care il infatisau pe Buddha, fresca nu era una din tehincile preferate de catre pictori.
Nici mozaicul, nici tempera si nici uleiul nu erau tehnici utilizate prea des.
Materialele preferate de pictorii  antici erau sulurile de hartie sau de matase pe care se foloseau tusuri.
Rostul lor nu era de a fi expuse si pastrate in casete luxoase de unde erau scoase si admirate precum stampele europene tinute in mape.
Conservarea traditiei juca un rol important in cultura si desi erau atat de conservatori in ceea ce priveste arta totusi un ochi format poate observaa diferente de la o perioada la alta, de la o dinastie la alta.
O schimare a avut loc in sec 5 – 6 d.Hr, dupa patrunderea buddhismului si a unor invazii din Nord ea fiind intitata de un grup de artisti care erau si poeti, caligrafi ci pictori.
In aceasta perioada un reprezentant de frunte al poetilor-pictori a fost Hsie Ho care printre altele este elaboratorul unui cod de pictura care cuprinde 6 reguli. Printre regulile lui Hsie Ho se numara si asemanarea portretului cu modelul, principiu apicat cu rigoare in timpul Dinastiei Tang cand un pictor de curte Yen Li-pen a realizat o serie de portrete ale imparatilor cu o accentuata veracitate (asemanare).

  


Taoismul in concurenta cu buddhismul, incurajeaza dragostea pentru natura a artistilor, lucru care a contribuit la promovarea peisajului ca stil independent.
In sec al VIII-lea tehnica peisagistica a fost perfectionata, dupa ce in trecit era tratat ca un decor cu elemente disparate, ajunge sa fie conceput ca un mediu ambiental.



Si in China au existat opozitii intre curente, desi nu la fel de transante ca in Europa, spre exemplu a existat un clasicism caruia i s-a opus simbolismul care a fost rezentat de Wang Wei care obisnuia sa picteze intr-o gama de culori restransa, aproape monocrom, folosind laviuri de tus (tus diluat cu apa).



In sec. X d.Hr a existat o diviziune intre curentul idealist, promovat de Scoala din Nord si ilustrat de pictorul Tong Yuan, si cel realist promovat in Sud si reprezentat de Li Tch’eng.
O dezvoltare fara precedent, de proportiile renasterii, a avut loc in timpul Dinastiei Song (sec. X – XII d.Hr) perioada in care linia de baza a fost renuntarea la asemanarea cu modelul si promovarea picturii ca stare sufleteasca cu dominatia intimismului si a lirismului ilustrat de Li T’ang, care de asemenea a fost unul dintre cei mai insemnati peisagisti.



Invazia mongolilor, in timpul Dinastiei Yuan, a introdus modificari in arta, cuceritorii preferand artele minore si culorile tipatoare.
Trasaturi care s-au pastrat pana in zilele noastre in arta Chinezeasca.




Articolul urmator  - Arta Indiana

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu