Situata in partea peninsulara a Italiei pe valea Tibrului,
Roma a fost la inceput republica.
Romanii fiind pentru o perioada un simplu popor, nu foarte
dezvoltat care urma sa imprumute foarte multe influente de la popoarele pe care
avea sa le cucereasca.
In anul 31 i.Hr, dupa victoria lui Octavian ( 27i.Hr –
14d.Hr), la vremea aceea, asupra Cleopatrei si a lui Antoniu, republica devine
Imperiu iar Octavian isi schimba numele in Augustus.
Statuie a lui Augustus
Ca o paranteza destul de importanta in dezvoltarea urmatoare
a societatilor umane, in anul 250 d.Hr, romanii incep o persecutare mai acuta a
crestinilor. Aceasta perioada urma sa fie incheiata de Constantin Cel Mare,
impins de mama lui Elena, in anii 306 – 337 d.Hr prin crestinarea Romei.
Augustus a cultivat un stil clasic grecesc, in perioada
domniei sale arta romana se asemana foarte mult cu cea greaca dar si cu cea
etrusca, acestea 2 fiind elementele din care se compunea si urma sa se dezvolte
arta romana. In perioada Imperiului se dezvolta stiluri proprii precum
busturile, reliefurile istorice si sarcofagele cu reliefuri.
Din punct de vedere cultural insa, Roma a ramas provincie
elenistica.
Romanii au fost primul popor care a construit teatre,
circuri, amfiteatre, terme (baile romane) si boblioteci pentru educatia si
distractia maselor. Nu s-au axat pe constructia de temple, acestea erau mici,
rectangulare si inaltate pe un podium de piatra. Cel mai mare si mai cunoscut
este Pantheonul – Templul tuturor Zeilor.
Au adoptat din arta greceasca cele 3 ordine ale arhitecturii
(Doric, Ionic si Corintic), numeroase tipuri si planuri de constructie, pictura
in fresca, metoda reprezentarii personajelor in sculptura etc. Tot datorita
contactului cu Grecia au asimilat coloanele impodobindu-le mai ales cu
capiteluri corintice. De la etrusci au preluat bolta in semicerc pe care nu o
cunoasteau nici grecii si care a fost adusa din orient.
Bolta se va dezvolta si diversifica si va deveni bolta in
leagan sau cupola apoi multiplicandu-se in arcade, forma ce se va raspandi in
tot Imperiul.
Construiau edificii civile precum circuri pentru curse
formate dintr-o pista in jurul unei sire (spina) impodobita cu basoreliefuri si
statui, si gradene pentru spectatori.
A aparut basilica, cladire folosita ca sala de conferinte
sau palat de justitie si arcul de triumf care se ridica in onoarea unui general
invongator.
Terma, cladire foarte raspandita in Roma, gazduia bai
publice, Sali de gimnastica, Sali de masaj si chiar si biblioteci.
Amfiteatrele erau teatre inchise, in forma de elipsa
destinate jocurilor publice si luptelor de gladiatori.
Terminand epopeea cu bijuteria coroanei arhitecturii romane,
Coloseumul.
Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor prin
atrium – curte interioara avand in mijloc un put sau o fantana si de jur
imprejur camere de locuit.
Aportul etrusc a fost fundamental in arhitectura si nu
numai, celebrul simbol al Romei, „Lupoica” fiind o sculptura imprumutata tot de
la ei.
Lupoaica
In sculptura s-au axat mai mult pe basorelief si mai putin
pe ronde-bosse. Temele alese erau unele mitologice sau alegorice sau erau
reprezentari ale unor fapte istorice sau militare. Anatomia corprurilor era
redata cu multa abilitate insa realismul roman a reusit sa depaseasca
idealismul grecesc. Astfel sculptura romana se diferentiaza de cea greaca.
Din sec. 2d.Hr sarcofagele in marmura erau cel mai important
gen de sculptura romana.
Sarcofagul ludovisi
Ca si in Grecia pictura se bucura de un statut asemanator cu
cel al sculpturii, oferind detalii importante despre viata de zi cu zi a
cetatenilor.
Cca 435 – 390 i.Hr apare pentru prima oara pictura cu lumini
si umbre.
Romanii incearca sa creeze un efect tridimensional folosing
culori impure, degradeul si perspectiva.
Batalia de la Issos (Pictura descoperita in urma excavarilor
orasului antic Pompei)
Pictura romana nu a rezistat prea bine in timp, in mod
ironic s-au pastrat cele existente in orasele acoperite de eruptia Vezuviului
(Pompei, Herculaneum).
Detalii despre cele 2 orase se cunosc mai mult dintr-o
relatare a lui Plinius cel tanar, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci
cand a erupt Vezuviul.
O arta preferata de romani este mozaicul, inventie greceasca
a capatat o utilizare deosebita in timpul Imperiului.
Romanii nu aveau gust pentru arta, apreciau arhitectura si
toate celelalte mai mult ca tehnica, considerand arta o frivola, un atentat in
traditionala austeritate.
Articolul urmator: Antichitatea – Partea a sasea „Arta Chinezeasca”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu